Haina de blana poate fi considerata, in afara de fusta, prima piesa vestimentara purtata de oameni, avand initial rolul de a apara corpul de frig si de alte elemente ale naturii. Datorita capacitatii sale de a mentine caldura si a durabilitatii in timp, multa vreme a fost de neinlocuit. Chiar si in zilele noastre, in anumite triburi, cum ar fi Inuitii, oamenii nu ar fi capabili sa supravietuiasca daca nu ar avea balnuri.
In trecut, haina de blana simboliza in mod clar un statut social superior. In zilele noastre, a suferit un declin, datorita miscarilor pentru drepturile animalelor. A face rost de blana era un proces dificil – individul trebuia ori sa vaneze animalul el insusi, ori sa aiba un statut social superior si sa-si permita sa o cumpere. Nu e de mirare ca blana a devenit un simbol al bunastarii.
In functie de tipul de blana purtata, putea fi dedus statutul social al persoanei. De exemplu, in Egiptul Antic, blana de leopard sau de leu era purtata doar de catre regi sau preoti, in timpul ceremoniilor. In Europa, blana de chinchilla, nurca, hermina si samur era purtata exclusiv de nobili.
In anumite comunitati, se considera ca blana are calitati mistice, continand in ea puterea animalului care a fost sacrificat, de aceea era purtatata de vanatori, soldati si clasa conducatoare.
Intre secolele XVII si XVIII, producatorii de haine de blana din Europa de Vest s-au imbogatit. America de Nord ramasese in varful industriei blanii pana cand fermele de blana au inceput sa umple golul. In zilele noastre, mai mult de trei patrimi din blana comercializata provine de la animale crescute in ferme specializate.
Tehnologia a adus mari schimbari in aceasta industrie. Astfel, datorita proceselor tehnologice avansate, atat blana, cat si pielea au devenit accesibile marii mase. Acest lucru a schimbat statutul pe care il confera haina de blana – acum individul nu mai este considerat bogat daca poarta o haina de blana, important este si ce tip de blana poarta.
Blana a reprezentat un element important pentru designeri, ajutandu-i sa iasa in fata. Daca pana in secolul XIX acestia nu prea erau perceputi ca facand parte din randul celebritatilor, incepand cu acest secol, in Franta, designeri precum Paul Poiret si Jeanne Paquin au pasit in fata folosind blana ca element principal. Acest lucru a fost un plus si pentru industria blanii, deoarece aceasta incepuse sa scada. Intre timp, aparuse pe piata blana artificiala, ca o alternativa pentru femeile care isi doreau sa arate ca doamnele din inalta clasa si nu isi permiteau o haina de blana naturala.
Cateva exemple de blanuri care au intrat in istorie sunt: haina cu guler voluminos din blana purtata de Elizabeth Taylor in „Butterfield 8”, haina din blana de leopard purtata de Barbra Streisand in „Funny Girl”, hainele de blana purtate de Glen Close in „101 Dalmatieni” si, nu in ultimul rand, haina spectaculoasa purtata de Cezara Dafinescu in sceneta „Haina de blana”.
Pana in anii ’80, blana a ramas un indicator important al clasei sociale, dupa care blana artificiala a devenit din ce in ce mai populara pe piata si mai accesibila, pentru a proteja drepturile animalelor. Insa, haina de blana a ramas si in zilele noastre un simbol al luxului si al statutului social inalt.
